Tu când îmi atingi pielea cu sufletul
Se miră cerul şi se îndoaie
Într-un colţ stă pitit un înger
El doarme cu aripile sub lună şi respiră cu pieptul desfăcut în palmă.
Tu când treci cu umbra pe strada mea
Asfaltul îşi dilată coloana
Iar când îl atingi cu talpa i se închid rănile pe loc.
Azi nici un taxi nu-şi cunoaşte stăpânul
Tu doar priveghezi volanul
Drumul acesta scoate la liman toate mamele
În ele fiecare ne găsim numele
Şi ochii.
Partea finala:
“Drumul acesta scoate la liman toate mamele
În ele fiecare ne găsim numele
Şi ochii.”
este impersonala si nu prea este in context cu prima parte a poeziei.
In rest tema cu taxi e interesanta, la mine in Bucuresti nu prea merita taximetristii sa-i apreciezi vreo calitate, oricum suprataxeaza si majoritatea sunt badarani, eu sunt suparata pe ei.