Ioana Cosmina Bolba: Deliverance

Tu când îmi atingi pielea cu sufletul
Se miră cerul şi se îndoaie
Într-un colţ stă pitit un înger
El doarme cu aripile sub lună şi respiră cu pieptul desfăcut în palmă.

Tu când treci cu umbra pe strada mea
Asfaltul îşi dilată coloana
Iar când îl atingi cu talpa i se închid rănile pe loc.
Azi nici un taxi nu-şi cunoaşte stăpânul
Tu doar priveghezi volanul
Drumul acesta scoate la liman toate mamele
În ele fiecare ne găsim numele
Şi ochii.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Ioana Cosmina Bolba: Deliverance

  1. carmen spune:

    Partea finala:
    „Drumul acesta scoate la liman toate mamele
    În ele fiecare ne găsim numele
    Şi ochii.”
    este impersonala si nu prea este in context cu prima parte a poeziei.
    In rest tema cu taxi e interesanta, la mine in Bucuresti nu prea merita taximetristii sa-i apreciezi vreo calitate, oricum suprataxeaza si majoritatea sunt badarani, eu sunt suparata pe ei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s